Viața în regimul comunist

  Viața în regimul comunist. De-a lungul istoriei si dezvoltarii civilizatiei umane au aparut diverse modele de organizare sociala. La începuturi, in preistorie, proprietatea asupra bunurilor aparținea, în egală măsură, tuturor membrilor. Micile diferentieri se făceau adeseori pe cale conflictuală , cei mai puternici obtinand mai mult, până la instituirea unor norme de respectat în grup sau trib. Printre activitățile desfășurate în comun se numără vânătoarea, pescuitul, culesul si altele privitoare la viața spirituală. Mai târziu, a apărut proprietatea privată asupra uneltelor, armelor si bunurilor in general. Relațiile dintre diferite grupuri, triburi sau forme statale erau caracterizate prin: schimburi economice și culturale sau prin războaie, organizate pentru a pune stăpânire pe teritorile sau bunurile altor comunități. Astfel omenirea a cunoscut modele de organizare sociala ca: scavagismul, feudalismul, capitalismul si socialismul, acesta din urma find considerat ca o etapa(faza) premergatoare comunismului.
Primele idei comuniste de organizare sociala au aparut aproximativ in jurul anilor 360 i. Hr. adata cu lucrarea “ Republica” a lui Platon si au la bază principiul comunității de bunuri sau altfel spus impartitea in mod egal a resurselor si bunurilor intre membrii societatii. Comunismul modern este legat de ideile lui K. Marx și Fr. Engels, care, ulterior, au fost preluate, adaptate și dezvoltate de diverși teoreticieni printre care,Lenin, Stalin, Troțki, Mao.
In acest concept societatea convietuieste fără existenta unor clase sociale si se bazeaza pe proprietatea comună asupra resurselor si mijloacelor de producție. În urma Revoluției din Octombrie 1917 din Rusia doctrina comunista a fost folosită pentru preluarea puterii politice în stat. După al doilea război mondial, comunismul a fost impus de către U.R.S.S. treptat unor state din Europa de Est, Asia, Africa și America Centrală. In perioada razboiului, Moscova a instruit si pregatit militanti comunisti care sa preia responsabilitatile unor guverne prosovietice. Echipa moscovita din Romania avea in frunte pe: Ana Pauker, Vasile Luca, Emil Bodnaras (Bodnarenko), Gheorghe Pintilie (Pantiusa), etc.
Astfel odata cu insurectia artmata din 23 august 1944 si patrunderea trupelor Sovietice pe teritoriul romanesc in Romania s-a instaurat treptat, un regim politic si economic aservit Uniunii Sovietice. Un asemenea regim a fost instaurat in tara noastra in mai multe etape :
- 6 martie 1945 – impunerea guvernului Petru Groza, controlat de P.C.R. si sustinut de sovietici.
- 19 noiembrie 1946 – falsificarea alegerilor in favoarea comunistilor.
- iulie – octombrie 1947– dizolvarea P.N.T. si procesul liderilor sai.
- 30 decembrie 1947 – abdicarea silita a regelui Mihai.
- 30 august 1948 – infintarea D.S.S. (Securitatea) si 22 ianuarie 1949 – infintarea D.G.M. (Militia)
- 1948 Nationalizarea principalelor mijloace de productie si a propietatilor si inceputul procesului de colectivizare in martie 1949 . - Acapararea puterii de catre comunisti s-a realizat in mare parte datorita prezentei Armatei Rosii pe teritoriul Romaniei . Proclamarea Republicii in 1947 a deschis calea crearii statutului totalitar socialist, care s-a bazat pe un partid unic, pe centralizarea economiei, pe suprematia politiei politice. In 1948 a fost adoptata si prima Constitutie comunista care a imitat-o pe cea sovietica din 1936. Organul legislativ suprem era Marea Adunare Nationala. Intreaga putere politica a apartinut partidului unic (partidul communist) care a fost sprijinit de politia politica. Fostii demnitari au fost eliminati si inchisi in lagare de munca, multi murind din cauza conditiilior inumane. Gheorge Gheorghiu-Dej, ales prim-secretar al partidului comunist inoctombrie 1945, ulterior conducator al partidului unic pana la moartea sa in 1965 si-a indepartat toti rivalii, lichidandu-l pe Lucretiu Patrascanu. Stalinismul economic a cuprins: nationalizarea intreprinderilor si bancilor, colectivizarea agriculturii. In industrie s-au aplicat planurile cincinale, ele stabilind ritmuri inalte de dezvoltare, necolerate cu resursele tarii. Colectivizarea s-a terminat in 1962 cuprinzand 96% din terenurile arabile ale tarii. 80000 de tarani care au refuzat sa se inscrie in C.A.P.-uri au fost arestati.
Nicolae Ceausescu, membru al Partidului Comunist Roman, in anul 1965 devine secretar general al acestui partid, urmand ca din 1967 sa devina presedintele Romaniei . In anii `80 impune un program de austeritate avand ca scop lichidarea datoriilor externe. Alimentele si curentul electric sunt rationalizate, programul TV redus (doar stiri si emisiuni despre “conducatorul iubit”). Populatia de la tara este adusa la oras pentru a lucra in fabrici si uzne. Cetatenilor li se aplica interdictia de a trece granitele tarii pentru a vedea modul de viata al “exploatatorilor” capitalisti precum si alte persecutii politice.Dintre practicile aplicate de regimurile comuniste in viata sociala se pot enumera urmatoarele actiuni:
-Anihilarea pluralismului politic, interzicand astfel cetatenilor dreptul la libera asociere si libera exprimare.
- Anihilarea statului de drept și instaurarea statului politienesc a carui politica este de exterminism social.( Lichidarea fizică, deportare, întemnițare, muncă forțată, a unor categorii sociale - burghezie, moșierime, țărani, intelectuali, studenți ghidată de preceptul luptei de clasa.)
- Realizarea unor produse si servicii de slaba calitate datorita eliminarii concurentei de pe piata economica, a ineficentei organizatorice sau a proastei gestionari a resurselor.
- Persecuția minorităților etnice, religioase sau culturale sub pretextul ideii de egalitarism.
- Distrugerea partidelor politice, prin arestarea liderilor și a militanților acestora.
- Distrugerea satelor si urbanizarea fortata, avand ca efect secundar distrugerea individualitatii cetateanului in favoarea colectivitatii, ceea ce a insemnat confiscarea vietii private in general si a celei de famiie in particular.
- Represiunea împotriva cultelor si doctrinelor religioase, comunistii declarinduse atei.
- Represiunea împotriva culturii, cenzurarea extremă, arestarea si umilirea intelectualilor neconformisti ori protestatari.
- Impunerea unor norme aberante privitoare la „alimentația rațională”. De fapt înfometarea populației prin incapacitatea sistemului comunist de a produce suficente resurse alimentare necesare unui trai decent.
-Asigurarea unor servicii medicale sau sociale de proasta calitate.
In Romania esecul comunismului a fost cel mai socant, dezastrul economic cel mai adanc si conditiile de trai cele mai inumane. Natura empirica a procesului luarii deciziilor, gustul pentru proiecte economice grandioase si laudarea exagerata a conducatorului si a ideilor lui irationale au sfarsit prin a impinge tara la dezastru si au nascut o societate monstruoasa, in care supunerea si frica au luat locul demnitatii, iar minciuna pe al adevarului. Umilinta, lipsurile si opresiunea s-au adunat, ducand astfel la revolta poporului roman din Decembrie 1989 si totodata la caderea ultimului bastion al sistemului communist.
Studentii unei grupe de la un colegiu au insistat ca socialismul poate fi totusi functional si ca nimeni nu ar trebui sa fie sarac si nimeni bogat ci toata lumea oarecum EGALA!

Profesorul le-a spus, "OK, vom face in grupa aceasta un experiment asupra socialismului.
Se va face media tuturor notelor, si fiecare va primi aceeasi nota, astfel incat niciunul nu va pica si niciunul nu va primi nota 10."

Dupa primul test, notele au fost adunate si impartite la numarul de studenti, si toti au primit nota 8.
Studentii care au studiat intens au fost suparati, dar cei care au invatat mai putin au fost bucurosi peste masura.
Cum cel de-al doilea test se apropia, studentii care studiasera putin au invatat si mai putin, iar cei care studiasera mai intens si-au spus ca si ei vor o "pomana", asa incat si ei au studiat mai putin.
Media celui de-al doilea test a fost 6! Nimeni nu mai era fericit.
Cand a fost dat al treilea test, media notelor a fost 4 .
Notele nu au fost crescatoare deoarece au aparut certurile, acuzatiile, ura si nimeni nu a vrut sa invete pentru beneficiul altuia.
Spre marea surpriza a tuturor studentilor, toti au picat.
Statul nu poate da cuiva ceva, fara sa fi luat mai inainte de la altcineva.
Ceea ce primeste o persoana, fara a fi muncit pentru aceasta, trebuie produs de altcineva, care, la randul ei, nu primeste pentru ceea ce a muncit.
Cand jumatate din populatie vede ca poate sa nu munceasca, pentru ca cealalta jumatate va avea grija de ea si cand jumatatea care a muncit realizeaza ca nu are sens sa mai munceasca, pentru ca altii sunt beneficiarii muncii lor, atunci, acesta este sfarsitul oricarei societati.